Nu!

{ 01/10/2010 @ 21:06 } · { Putina caterinca }
{ Tags: argint, centura, epure, gust, haur, piti, playboy, prost, stralucitor }

deci mergeam pe strada. inainte de a scrie aceasta postare, deci relativ tarziu. cert e ca era noapte. si era frig. si ce-mi vad ochisorii venind din fata? slanina, auriu, lucios, ghici ciuperca ce-i. o pizipoanca. dar nu orice fel de pitipoanca. una de aia care face cat zece – ca marime. blonda cu suvite negre, ceea ce cred io ca voia de fapt sa fie bruneta cu suvite blonde. dar se pare ca nu i-a iesit. am privit-o in ansamblu. de la departare parea destul de ok pentru o pitipoanca.

dar cu cat se apropia, cu atat ma ingrozeam mai tare si ma uitam dupa camerele de filmat sa nu fiu in vreun film de groaza sau ceva. sa va explic. primul lucru pe care l-am observat a fost mersul de rata schioapa. probabil ca se datora urmatoarelor fapte: tocurile de cel putin 10 pe care le abordase si vizita bsuteanului la castor facuta probabil in fiecare zi a vietii ei sexuale. ultimul lucru a avut doua concluzii. una buna si una rea. aia buna e ca, slava cerului, mai exista baieti care apreciaza fetele cu forme voluptoase si aia rea e ca, la cei 13-14 ani pe care ii avea, probabil avea mai multa experienta ca Pam Anderson. ajungand din ce in ce mai aproape de ea, i-am observat fizionomia fetei, thus concluzia ca avea 13 sau 14 ani. evident ca stratul de fond de ten aplicat ii inasprea fata si nu ii dadeai mai putin de 19. la gat trona tantos un lant – ca ala de caine – dan haur, ca sa moara toti dusmanii ei da ciuda ca ea e miezu. medalionul – din acelasi metal pretios – era un epure. da, acel epure. za playboy epure. cum de am reusit sa vad medalionul? usor. geaca, si-asa subtire era descheiata pana sub tatele inexistente, dar puse in valoare strategic cu un push-up. evident ca podoabele-i toracice erau strangulate ca sa dea impresia de 2 numere mai mari. geaca…pfff…dan aia lucioasa, dar nu facuta ca lumea. no no no. se observa valoarea de kitch de departe. o fusta argintie – nepotrivirea evidenta cu lantu’ da haur – ii punea in evidenta formle diafane, finute, da fata hranita bine. ciorapii sau de fapt colantii tot argintii, tot din piata ii gatuiau picioarele. saracuta. creca sangele nu prea circula pe-acolo. am reperat apoi – ceea ce era greu de observat ca geaca acoperea aproape tot, fapt iarasi ingrijorator – un material tot argintiu iesind in evidenta pe sub geaca. am presupus ca vestimentatia nu era compusa din fusta plus altceva, ci era o rochita. toacele erau rupte parca din alt film. erau rosii. erau lacuite. erau kitch total. erau inspaimantatoare.

cand a ajuns in dreptul meu a facut ceva ce m-a socat. era evident ca nu numai eu am masurat-o din cap pana-n picioare. ca o adevarata lady care se afla, cu mult bun simt si politete, mi-a trantit o flegma exact langa picior. dupa 2 secunde mi-a trecut socul si m-a apucat tristetea. rivalitatea dintre noi si ei era evidenta. dar ce m-a intristat si mai mult a fost faptul ca mi-am dat seama ca nu avea cel mai mic respect pentru ce e in jur. probabil se ducea la o petrecere unde ea va fi stralucitorul si caldurosul bec. sau in cel mai rau caz se ducea la autogara. sa ia un microbuz. se oprea pe varianta unui oras mare, frecventat de tiristi. urat.

deci piti care cititi acest blog, nu faceti ca ea. sfatul meu. nu!